Zgârieturile de pe caroserie se repară în funcție de stratul de vopsea până la care au ajuns: cele superficiale, doar în lacul transparent, dispar de obicei prin polișare, în timp ce zgârieturile care ating grundul sau tabla cer retuș ori revopsire. Evaluarea adâncimii se face simplu, cu unghia și cu puțină apă. O zgârietură până la metal trebuie tratată repede, pentru că expune tabla la umezeală și la rugină.
Din ce straturi este alcătuită vopseaua unei mașini?
Vopseaua unui autoturism modern are, de regulă, patru straturi suprapuse: tratamentul anticoroziv și grundul aplicate pe tablă, vopseaua de bază, care dă culoarea, și lacul transparent de la suprafață, care asigură luciul și protecția. Grosimea totală a sistemului de vopsea este mică, de ordinul a 100–150 de microni, adică aproximativ grosimea a două fire de păr, iar lacul reprezintă o parte din această grosime.
De aici rezultă limita oricărei polișări: fiecare trecere îndepărtează un strat microscopic de lac, iar acesta nu se reface singur.
Cum se evaluează adâncimea unei zgârieturi?
Adâncimea unei zgârieturi se evaluează cel mai simplu cu testul unghiei: dacă unghia trecută perpendicular peste zgârietură nu se agață, defectul este probabil doar în lac. Alte indicii ajută la încadrare:
- Testul cu apă: o zgârietură care dispare aproape complet când zona este udă se află, de obicei, în lac.
- Culoarea din șanț: o linie albă sau gri deschis indică adesea grundul; o linie lucioasă, argintie, indică tabla.
- Unghiul de privire: zgârieturile fine din lac se văd mai ales în lumină directă, din unghi.
La o mașină cumpărată rulată, diferențele de nuanță sau de luciu dintre panouri pot arăta reparații anterioare, un aspect prezentat și în ghidul despre verificările dinaintea cumpărării unei mașini second-hand.
Ce reparație cere fiecare tip de zgârietură?
Fiecare nivel de adâncime are o soluție proprie, iar alegerea greșită fie nu rezolvă defectul, fie subțiază inutil lacul.
| Adâncime | Semne | Reparație obișnuită |
|---|---|---|
| Urme fine în lac | Vizibile doar în lumină, unghia nu se agață | Polișare ușoară, manual sau cu mașina |
| Zgârietură mai adâncă în lac | Unghia abia simte zgârietura | Polișare în mai multe etape, eventual șlefuire fină |
| Până la vopseaua de bază sau grund | Unghia se agață, apare altă culoare | Retuș local cu vopsea de nuanța exactă și lac |
| Până la tablă | Metal vizibil, uneori urme de rugină | Curățare, grund, vopsire locală sau a panoului |
Cum se face corect retușul unei zgârieturi?
Retușul se face cu vopsea preparată după codul de culoare al mașinii, care se găsește, de regulă, pe o etichetă din zona ușii șoferului, din compartimentul motorului sau din portbagaj. Etapele obișnuite sunt:
- Spălarea și degresarea zonei, apoi uscarea completă.
- Aplicarea vopselei în straturi foarte subțiri, doar în interiorul zgârieturii.
- Uscarea fiecărui strat conform indicațiilor produsului.
- Aplicarea lacului transparent și, după întărire, o nivelare fină și polișare.
Un retuș reușit face zgârietura mult mai puțin vizibilă și oprește coroziunea, însă rareori o face complet invizibilă. Pentru suprafețe mari, rezultatul unei vopsitorii profesionale este net superior.
De ce se repară repede zgârieturile până la tablă?
Zgârieturile până la tablă se repară repede pentru că umezeala, sarea de pe drumuri și murdăria pătrund direct la metal, iar rugina se poate extinde pe sub vopseaua intactă din jur. O reparație amânată peste iarnă ajunge adesea să ceară lucrări mai ample. O protecție temporară cu un strat de vopsea de retuș este mai bună decât lăsarea metalului expus. Verificarea caroseriei face parte firesc din întreținerea mașinii înainte de sezonul rece.
Ce obiceiuri previn zgârieturile pe caroserie?
Majoritatea zgârieturilor fine provin din spălarea greșită și din frecarea prafului pe vopsea. Spălarea cu jet de apă înainte de contactul cu buretele, folosirea a două găleți separate și a unor lavete din microfibră curate, precum și evitarea ștergerii prafului uscat reduc mult urmele circulare. Un strat de ceară sau de sigilant oferă o protecție suplimentară, iar daunele mai mari produse de terți pot fi acoperite de o asigurare facultativă, în funcție de condițiile descrise în articolul despre personalizarea asigurării CASCO.
