Pardoseala pe sol a unei case fără subsol este un ansamblu de straturi suprapuse, fiecare cu un rol precis: umplutura compactată preia încărcările, placa de beton asigură suportul rigid, hidroizolația oprește umezeala din pământ, iar termoizolația reduce pierderile de căldură. Ordinea și grosimile se stabilesc prin proiect, dar principiul este același la aproape toate casele.
Ce straturi are o pardoseală pe sol?
O pardoseală pe sol are, de jos în sus, umplutura compactată, placa de beton, hidroizolația, termoizolația, șapa și finisajul. Valorile de mai jos sunt orientative și variază în funcție de teren, de clima zonei și de cerințele energetice ale casei.
| Strat | Grosime orientativă | Rol |
|---|---|---|
| Umplutură din balast sau piatră spartă | 20–40 cm, în straturi compactate | Bază stabilă, întrerupe urcarea capilară a apei |
| Placă de beton armat | 10–15 cm | Suport rigid pentru straturile de deasupra |
| Hidroizolație | Membrană sau folie | Oprește umezeala din sol |
| Termoizolație | 10–20 cm | Reduce pierderea de căldură spre pământ |
| Șapă | 5–7 cm | Suprafață plană, acoperă eventualele țevi de încălzire |
| Finisaj | După material | Gresie, parchet, plăci vinilice |
Cum se pregătește terenul sub pardoseală?
Terenul se pregătește prin îndepărtarea completă a stratului vegetal, care conține rădăcini și materie organică ce se descompune și lasă goluri. Grosimea acestui strat este de obicei de 20–30 cm, dar se verifică pe teren.
- pământul scos nu se refolosește ca umplutură sub casă;
- umplutura se așterne în straturi de 15–20 cm, fiecare compactat mecanic;
- pe terenurile cu apă freatică ridicată se prevede drenaj, conform studiului geotehnic;
- conductele de canalizare și apă care trec prin pardoseală se pozează înainte de turnarea plăcii.
Compactarea slabă este una dintre cauzele frecvente ale fisurilor din pardoseală, pentru că umplutura se tasează în timp sub greutatea plăcii.
Unde se pune hidroizolația la pardoseala pe sol?
Hidroizolația se pune de regulă peste placa de beton, sub termoizolație, și se leagă continuu de hidroizolația orizontală a pereților. Fără această legătură, umezeala ocolește membrana și urcă prin zidărie, unde apare ca pete și tencuială care se umflă la baza pereților.
Unele proiecte prevăd o folie și sub placă, pe umplutură, ca protecție suplimentară și ca betonul să nu își piardă apa în pietriș. Membrana se întoarce pe pereți câțiva centimetri peste nivelul pardoselii finite, iar îmbinările se suprapun și se lipesc după instrucțiunile producătorului.
Câtă termoizolație se pune sub pardoseală?
Sub pardoseala unei case locuite permanent se pun de obicei 10–20 cm de termoizolație, din plăci rezistente la compresiune, precum polistirenul extrudat sau polistirenul expandat de densitate mare. Grosimea exactă rezultă din calculul energetic al casei.
Plăcile se așază decalat, fără goluri între ele, iar pe margini se lasă o bandă de dilatare din spumă, care separă șapa de pereți. Izolația pardoselii completează izolarea pereților și a acoperișului, descrisă în ghidul despre izolarea eficientă a locuinței. Pe soclu, izolația exterioară coboară sub nivelul terenului, ca să reducă puntea termică dintre pardoseală și fundație.
Ce se schimbă când casa are încălzire în pardoseală?
Când casa are încălzire în pardoseală, termoizolația de sub țevi devine esențială, pentru că altfel o parte din căldură se pierde spre pământ. Țevile se fixează pe plăcile izolante, iar șapa le acoperă cu un strat suficient pentru a distribui uniform căldura.
Instalația se probează la presiune înainte de turnarea șapei, iar prima încălzire se face treptat, după uscare, conform indicațiilor instalatorului. Alegerea sursei de căldură potrivite pentru acest sistem este discutată în articolul despre sistemul de încălzire al casei.
La ce cotă se ridică pardoseala față de teren?
Pardoseala finită a parterului se ridică de regulă la 30–50 cm deasupra terenului din jur, ca apa de ploaie și zăpada topită să nu ajungă la nivelul interior. Cota exactă, notată în proiect ca ±0,00, ține cont de panta terenului și de racordarea la canalizare.
O casă pe un singur nivel, cu avantajele descrise în articolul despre casele pe parter, are o suprafață mare de pardoseală pe sol, astfel că straturile corect executate influențează direct confortul și consumul de energie. Detaliile se discută cu proiectantul înainte de turnarea fundației.
