Tot mai multe primării din România revizuiesc modul în care este organizată colectarea selectivă a deșeurilor, pe fondul unor ținte europene de reciclare greu de atins cu sistemul actual. Schimbările nu se opresc la culoarea pubelelor, ci vizează frecvența ridicării, amenzile pentru sortare greșită și modul în care este calculată taxa de salubrizare.
Ce se schimbă practic pentru locatari
În blocurile din marile orașe, asociațiile de proprietari primesc containere separate pentru hârtie, plastic, sticlă și deșeuri biodegradabile, iar unele primării au introdus cipuri RFID pe pubele pentru a urmări cât de des sunt scoase la ridicare. Ideea este simplă: cine sortează corect și produce mai puțin deșeu rezidual plătește mai puțin. În practică, tranziția durează, pentru că multe scări de bloc nu au spațiu suficient pentru patru-cinci recipiente diferite, iar operatorii de salubritate se plâng de costuri suplimentare de transport.
Amenzi și control mai strict
Controalele s-au intensificat în ultimele luni, iar sortarea greșită repetată poate atrage amenzi consistente pentru asociațiile de proprietari, nu doar pentru persoane fizice. La fel ca în cazul taxelor și impozitelor locale pentru 2026, autoritățile susțin că noile reguli nu urmăresc penalizarea locuitorilor, ci schimbarea unor obiceiuri vechi, formate într-o perioadă în care colectarea selectivă era mai degrabă opțională decât obligatorie.
Investiții în infrastructura de colectare
O parte din bani vine din fonduri europene dedicate economiei circulare, iar orașele care au reușit deja să modernizeze puncte de colectare raportează o creștere vizibilă a cantităților sortate corect. Proiectele se leagă adesea de eforturile mai largi de modernizare a spațiilor publice urbane, unde reamenajarea unei zone include, pe lângă bănci și spații verzi, și puncte de colectare subterane, mai puțin vizibile și mai ușor de întreținut.
Ce urmează
Pentru locuitorii care vor să evite disputele cu vecinii sau amenzile, cel mai simplu pas rămâne informarea directă la asociația de proprietari sau la operatorul local de salubritate, fiecare oraș având propriul calendar de implementare. Unele primării mici încă lucrează la achiziția containerelor, în timp ce în centrele universitare sistemul funcționează deja de câteva luni. Diferențele astea de ritm arată, de fapt, cât de inegal este finanțat acest domeniu la nivel local și cât de mult contează, în cele din urmă, voința administrației de a duce proiectul până la capăt, nu doar de a-l anunța.
